Lansarea
Pentru lansare se prinde lanseta in dreptul mandrinei cu mana dreapta, se apuca firul cu degetul aratator, se ridica pick-up-ul si prin balansarea in plan vertical sau orizontal se arunca montura, concomitent eliberand firul de pe deget.
Dupa lansare prin simpla rotire a manivelei, pick-up-ul revine in pozitia de lucru.
Nu se lanseaza niciodata cu greutati mai mari decat cele din intervalul inscriptionat pe lanseta.

Folosirea franei mulinetei
Frana are ca scop prevenirea ruperii firului in timpul “drilului” (lupta cu pestele), regland-o in functie de grosimea firului cu care pescuiti pana aproape de limita de rupere.
O alta intrebuintare a franei in cazul cand pescuiti la stationar, este de a preveni pierderea lansetei in apa atunci cand un peste mai mare se agata in montura dvs.
Pentru aceasta se regleaza frana in asa fel incat la o verificare (trageti cu mana de fir) firul sa se desfasoare de pe tambur fara sa miste lanseta din suport.

Tips & Tricks
Cand folostiti frana reglata foarte lejer, inteparea pestelui se va face cu o mana tinand de tambur. Dupa intepare aveti timp sa strangeti frana la o valoare convenabila pentru “dril”.

Aducerea la mal a pestelui
Am vazut “pescari” care tin lanseta nemiscata intr-o pozite si mulineaza tragand pestele. GRESIT, in acst caz se risca ruperea manivelei mulinetei. Aducerea la mal a pestelui nu se face din mulineta ci din lanseta. Se trage lanseta spre inapoi dupa care se aduce la pozitia initiala concomitent cu recuperarea firului pe tambur, neslabind niciodata din tensiunea firului.
Scoaterea pestelui mare din apa (peste 0.5 Kg in functie de lanseta) se va face numai cu minciogul, gafa, sau alte ustensile destinate acestei actiuni.

Intretinere:
Lansetele si mulinetele se vor curata dupa fiecare partida de pescuit stergandu-le cu o laveta umeda.
Lansetele telescopice vor fi curatate in mod special, desfacand capacul manerului si suflandu-le cu aer comprimat, datorita faptului ca nisipul intrat intre segmentele acestora va va distruge lanseta.
Pastrarea lansetelor si transportul acestora la balta se va face in huse speciale, cu mulinetele demontate din mandrina.
Mulineta se va unge cel putin de doua ori pe an cu vaselina speciala, in caz ca nu aveti vaselina speciala, apelati la un specialist.
Mulinetele se vor transporta separat in huse sau cutii, montandu-le pe lansete numai la balta.

Folosire
Aceasta tehnica se foloseste cu precadere în apele curgatoare, râuri, cu adâncimi cuprinse între 2 si 7 metri, dar si pe lacuri de acumulare, unde se poate pescui la
adancime cu pluta fixa.

Echipament
Lanseta care se va folosi va fi telescopica, cu o lungime cuprinsa intre 5 si 10 metri si o actiune intre 5 si 30 grame.
Pescarii consacrati de bologneza prefera lansetele de 6 metri care au devenit aproape un standard.
Deasemenea lanseta de bologneza trebuie sa fie foarte usoara, fiindca pescarul executa sute de aruncari la o partida.
Aceste lansete au câte un inel cu picior lung pe fiecare tronson si doua sau trei pe tronsonul de vârf, pen-ultimele doua inele sunt culisante.
Mulineta pentru bologneza este de dimensiune mica sau medie cu capacitatea de maxim 0.2/100m si un raport de recuperare de 5:1
Firul folosit va fi un fir plutitor de 0.14 – 0.2 în functie de dimensiunea pestiilor urmariti.
Pluta poate fi de doua tipuri, gen picatura de apa (cu latimea cea mai mare in partea inferioara) sau picatura de apa inversata (tip morcov, cu latimea cea mai mare in partea inferioara). Prima categorie se foloseste pe apele cu un curs de apa mai linistit, fiind mai sensibila, iar cea de-a doua categorie în apele cu un curent puternic, care au tendinta de a scufunda pluta. Portanta ei este intre 2 si 20 grame, în functie de curentul apei. Cu cat va fi mai usoara, cu atât va fi mai sensibila, dar greu de lansat.
Carligele vor fi mici Nr. 10  20, în functie de pestii urmariti si de momeala folosita.
Momeala cea mai utilizata sunt viermusii, ramele, boabe de canepa sau diferite paste.

Tehnica
Se lanseaza pe sub mana, în amonte si se întinde firul pentru a avea contact permanent cu pluta. Acest contact este esential la aceasta metoda, întrucât muscatura poate surveni în orice moment. Dupa lansare, firul este mentinut usor tensionat (fara însa a opri linia în curent si a crea astfel o evolutie nefireasca a momelii), astfel încât sa i se încetineasca curgerea în aval si mentinând astfel momeala in zona dorita o perioada mai mare de timp. Daca vântul bate din aval, va încetini curgerea plutei, suflând în fir ca intr-o vela. Daca insa bate din amonte, atunci va grabi aducerea plutei la mal, facând pescuitul mai dificil. Muscatura poate interveni în orice moment, de aceea trebuie sa fim atenti la cele mai mici miscari ale plutei. De multe ori, la atingerea de catre plumb sau cârlig a fundului apei, pluta se scufunda usor. E mai bine sa întepam la orice miscare suspecta, chiar daca riscam o agatare, decât sa vedem prea târziu ca scufundarea usoara a plutei s-a datorat unui peste si nu unei agatari.

Sheffield este o tehnica de pescuit provenita din Anglia si consta in lansarea la distanta, cu ajutorul lansetei, a unei linii normale de undita, cu pluta, plumb si carlig.
Aceasta tehnica prespune folosirea unei plute mari, pentru reusita unei lansari la o distanta suficient de mare (20-40 metri).
Lanseta care se foloseste de regula la Sheffield, are un numar mare de inele (12 -16) si o lungime cuprinsa intre 3.80 – 4.20 metri.
Vom folosi o mulineta mica (de tip micro), cu maxim 100 metri de fir de 0,16. Tamburul acestei mulinete va fi de diametru mare, pentru ca firul sa se desfasoare
de pe el cu o frecare mica, astfel putand reusi o lansare cat mai lunga.
Pentru a putea realiza un lanseu lung, pluta folosita in metoda Sheffield este lunga (20-40 cm), de obicei lestata direct pe corp, cu portanta de 3-25 grame.
Marirea vizibilitatii la distanta, se realizeaza cu plute care au in partea de deasupra antenei, patru aripioare.
Plumbii folositi in aceasta tehnica, vor fi montati pe fir, la 10-15 cm de carlig si sunt mai moi decat de obicei, prevenind deteriorarea firului care este subtire.
Firul folosit la Sheffield va fi de 0,16 sau mai subtire si obligatoriu de tip scufundator, aceasta permitand ca in timpul pescuitului, sa se scufunde
si sa nu fie influentat de vant si valuri. Innecarea lui se face dupa lansare, mulinand inapoi cativa metri de fir cu varful lansetei in apa.
Inainte de a incepe sa pescuiti, se va verifica adancimea apei. Pluta se va fixa la distanta masurata.

Ca reguli generale: lanseta se va mentine cu varful in apa, atat cat este necesar ca firul sa fie scufundat in totalitate iar inteparea pestelui se va face cu o miscare
laterala a lansetei.

Mai exista si o alta varianta a acestui tip de pescuit, montand pluta mai sus decat distanta masurata. Dupa lansare, pluta va sta culcata pe apa. Mulinati inapoi pana aceasta se va ridica; in acest caz firul de la carlig la pluta va fi oblic si nu vertical
(ca la metoda descrisa mai sus), determinand o sensibilitate mai mica a montajului.

Aceasta metoda se foloseste pentru pescuiul speciilor pasnice, cum ar fi crapul, fitofagul, carasul, etc.
Pentru a pescuii la bomba, se va folosii o mamaliga mai moale decat cea de patratica, eventual cu grau, canepa, tarate sau srot in ea. Se va taia o felie nu foarte groasa din mamaliga si se framanta in palma, pana devine ca o bucata de plastelina, suficient de omogena cat sa poata fi asezata pe naditor, formand o mingiuta nu prea mare (cam cat un ou de gaina), dupa care se introduc de jur imprejur cele 5 carlige si se lanseaza.
Datorita greutatii bombei, se va folosii o lanseta cu actiune (putere de aruncare) cuprinsa intre 80-150g. Cu asfel de lansete se poate lansa bomba, la o distanta suficent de mare, iar cu antrenament se pot realiza chiar lanseuri lungi (cca 60-70m).
La pescuitul cu bomba se pot folosii si pufuleti, porumb sau rame puse pe carlige si infipte in mamaliga.
Inteparea se face in timp ce bambina are miscare, dar sunt si cazuri cand se produce autointepare si pestele ia fir, fara a fi nevoie de o actiune din partea pescarului.

In primul rand, sa nu credeti ca Delta este paradisul pescarilor, unde, lansezi la intamplare si pestii stau la coada sa inhate momeala dumneavoasta. Fiind o intindere mare de ape, pestele trebuie cautat pe canale sau in ghioluri iar dumnevoastra nu aveti atata timp la dispozitie. Daca vreti sa prindeti peste in Delta, trebuie sa gasiti un localnic sau sa apeleti chiar la proprietarul pensiunii unde locuiti, care sa va indrume catre locurile unde se prinde peste in acel moment, deoarece Delta este schimbatoare. Dupa cateva zile cu capturi deosebite si din belsug, in acelasi loc, nu se va mai prinde nimic, pentru ca, prin natura lui, pestele circula, Delta nefiind nadita de nimeni…

Echipamentul:

- Lansele de crap si somn in numar de 2-3 bucati sunt suficiente, ele trebuie sa fie puternice, din doua segmente, cu putere de aruncare 100 – 180gr. si lungime de maxim 2.70. O lungime mai mare nu este necesara, nefiind nevoie sa aruncati departe iar daca veti pescui din barca, mai mult va vor incurca. Nu recomand folosirea lansetelor telescopice deoarece datorita imbinarilor multiple rezistenta totala scade.

- Momeala pe care o veti folosi in Delta va fi dupa caz, rama neagra, tipari, baboi, mamaliga, porumb, toate acestea putand fi gasite pe plan local, fara a fi necesar sa le carati de acasa, ingeunand si complicand bagajul.

- Momelile artificiale pentru pescuitul rapitorilor, vor fi Oscilante Dolingen – toata gama, oscilante S argintii, eventual cu solzi incrustati, in cazul pescuitului stiucii si shaduri in culori deschise (alb sau sidef), pentru pescuitul salaului.

Nota: La pestii rapitori, intotdeauna se vor folosi strune.

- Firele folosite la pescuitul in Delta sunt fire monofilament de calitate, de 0.35 – 0.50 pentru crap si somn si monofilament incolor sau fluo de 0.25 – 0.30 pentru stiuca si salau. Daca va puneti intrebarea; “De ce asa groase?”
Iata si raspunsul:
Pentru ca pestii de aici sunt uneori mai mari dar, intotdeuna mult mai puternici decat cei din lacurile-crescatorii de pe langa orase.
Un crap mediu de 3Kg de Dunare are puterea unui crap de 6kg de lac si asta nu pentru ca ar fi reincarnarea lui Supeman in crap, ci deoarece crapul salbatic trebuie sa circule, sa-si gaseasca singur hrana, inotand in curentul puternic al Dunarii multi kilometri pe zi. In contrast cu acesta, crapul de lac este sedentar, el nefiind nevoit sa faca aproape de loc miscare pentru agonisirea unei mese, caci este bine hranit, in locuri stiute si chiar la ore fixe.

- Carligele vor fi bune calitativ, cumparate nu din piata, ci de la un magazin de specialitate, fabricate sub o marca recunoscuta (Mustad, Gamakatsu, etc), asta pentru a nu avea surprize de genul “carlig indreptat”, “carlig rupt” sau “carlig bont”.

- Plumbul folosit la monturile de crap si somn va fi plat, culisant sau fix, cu greutatea de min. 100gr., altfel curentul din Dunare va va duce monturile pana la Marea Neagra.

- Clopoteii de avertizare vor lua locul bambinelor si vor fi montati pe varful lansetei. Ca alternativa, semnalizarea muscaturii poate fi observata si la varful lansetei, caz in care lanseta va fi pozitionata cu varful in sus, la 45°.

- Montura recomandata pentru pescuitul crapului si al somnului ar fi cea din imaginea urmatoare, la executarea careia se vor folosi:
- Agrafa cu forta de tractiune 15-25Kg
- Fir textil de 0.25
- Plumb plat, culisant cu greutatea de 100gr
- Stopper
- Carlig nr. 6/0 – 8/0

Acest articol nu reprezinta o regula a pescuitului la Dunare sau in Delta Dunarii, ci un indrumar general, nu trebuie sa il urmati neaparat, iar cei ce nu cred sunt liberi sa experimenteze pe pielea lor cam cum sta treaba…

Slow-Rolling
Este o prezentare caracterizata de o recuperare lenta in ape adanci, chiar in prejma substratului. Pescarul va pipai cu naluca relieful albiei si orice element de structura mentinand sporadic contactul cu substratul.
Imediat dupa lansare, spinnerbaitul este lasat sa plonjeze pana paposeste pe substrat. Urmeaza o serie de pompaje si stopari care amplfica dinamica evolutiei, pe fundalul unei viteze mici de evolutie.

Waking
Prezentarea in discutie este mai dificila pentru incepatori, deoarece reclama un control foarte bun asupra nalucii in timpul evolutiei. Spinnerbatul va fi mentinut exact sub pelicula apei, asfel incat paleta sa genereze vartejuri puternice. Este o tehnica folosita in jurul copacilor scufundati, vegetatiei compacte, la marginea dintre praguri si platourile cu apa mica, mai ales atunci cand stiucile sunt active.

Jigging
Dupa cum ii spune si numele, aceasta prezentare tine cont de toate regulile pescuitului cu jiguri. Este o tehnica foarte productiva si simpla cu aplicatii in localizarile din golurile de vegetatie. Naluca trebuie lansata cu precizie si lasata sa coboare printre plante. Apoi exact ca in jocul jigului, pompajul scurt, alternat cu stoparea nalucii si asteptarea ca naluca sa coboare din nou in substrat va vor da posibilitatea unei evolutii sustinute, pe spatii mici.

Dragging
Prezentarea in discutie face ca naluca sa fie tarata in substrat cu o viteza mica.
Dupa ce spinnerbaitul a atins substratul, se recupereaza excedentul de fir si se ridica usor varful lansetei pana la verticala, dupa care il coborati la orizontala, recuperand
din nou excedenul de fir, pentru a pastra in permanenta controlul asupra nalucii.
Tehnica Dragging este productiva in ape adanci, cu platouri ce contin o structura reliefata. In asemenea locuri, pandesc uneori exemplare mari de stiuca, greu de
determinat sa atace alte naluci.

Yo-Yo
Fara a lasa spinnerbaitul sa ajunga in substrat recuperati lent si ridicati energic varful lansetei la cinci-sase ture de manivela.
Este o prezentare foarte dinamica dar care pastreaza naluca timp indelungat in zona pe care doriti sa o explorati si se dovedeste utila in cazurile in care stiucile sunt slab-active.
Alternati recuperarea si pompajele cu stopari lungi, conjugate cu slabirea firului, pentru a permite nalucii sa coboare fluturand spre substrat.

Trolling
Tehnica trenei cu spinnerbait este mai putin cunoscuta la noi, cu toate ca ofera cateva avantaje clare.
Stiuca se deplaseaza cu viteza mare pe distante scurte si poate fi stimulata sa atace naluci ce evolueaza cu viteze relativ mari.
Trena cu spinnerbait este caracterizata de o viteza superioara vitezei cu care deplasam barca, in cazul folosirii oscilantelor sau voblerelor.
Prin aceasta, spinnerbaitul permite in trena atingerea acelui prag critic de stimulare care scoate din letargie stiucile.
In cazul pescuitului la trena, puteti folosii chiar spinnerbaituri tandem de dimensiuni mari, dificil de lansat si recuperat prin metode clasice.
Accentuarea dimensiunii si dinamicii va aduce aceste informatii la nivelul unei stimulari corespunzatoare, mai greu de obtinut de pescar prin alte tehnici.
Pentru evolutia corecta la trena a spinerbaitului, este necesara o lanseta rapida, cu suficienta rezerva de putere, capabila sa mentina in evolutie naluci ce pot atinge si 60 de grame, atunci cand dorim sa exploram zone adanci.
Firul folosit in acest caz este multifilamentul cu o putere de 10-20 kg.
Trena sustinuta poate rasuci firul, chiar daca folositi naluci perfect echilibrate. De aceea este preferabil ca struna sa aiba si vartej.
Un mod de a diminua rasucirea firului este scurtarea bratului pe care se rotesc paletele.
Aceasta modificare simpla (in cazul in care aveti la indemana un patent) va mentine rama spinnerbaitului in pozitie verticala, chiar si la viteze mari ale deplasarii barcii.
Nu uitati sa slabiti frana tamburului undeva la jumatatea rezistentei la rupere a firului, pentru a atenua din socul atacurilor agresive, venite din partea opusa directiei de deplasare a barcii.

Metoda 1:
Prindeti intre degete firul imdediat dupa primul inel (de la cotor) si trageti pina la al doilea inel.
Repetati actiunea pana ce buldo-ul va iesi la suprafata.
Numarati de cate ori ati dat drumul la fir si inmultiti cu distanta intre cele doua inele.

Metoda 2:
Legati pe fir, in dreptul primului inel (de la cotor) al lansetei, un nod dintr-o sfoara, pe care il veti strange bine si-i veti taia mustatile scurt.
Dati drumul la fir pana ce buldo-ul va iesi la suprafata.
Adancimea apei va fi masurata intre nodul din sfoara si primul inel al lansetei (de la cotor).