Pescar Club

Bancuri cu pescari

-Taticule, care este cel mai mare peste pe care l-ai prins?

-Intreab-o pe maica-ta ca nu mai stiu ce i-am spus.

Bancuri cu pescari

-Nea’ Ioane de ce pescuiesti cu mucuri de tigara?

-Vreau sa prind un peste afumat !!!

Trucuri pentru pescuitul in ape curgatoare, vara

1. Plasele, pungile sau ata PVA pot avea mare efect in rauri. O ata PVA, pe care sunt insiruite mai multe momeli, se va dovedi mult mai atractiva pentru o mreana sau un clean aflat in trecere decat o singura momeala pe carlig.
2. Daca un pescar din aval incepe sa prinda platica, aruncati cativa bulgari de nada cu casteri, pelete, porumb sau viermi. Cand bulgarii se vor sparge mirosul degajat va atrage platicile in zona, dumneavoastra ramanandu-va doar sa le prindeti.
3. Majoritatea raurilor sunt limpezi, cu exceptia perioadelor de inundatii. Din aceasta cauza, o nada de culoare inchisa va fi mai eficienta decat una de culoare deschisa care va speria pestii.
4. Folositi o linie mai lunga intre varful rubesianei si pluta. Astfel, veti putea prinde si pestii care stau in aval de nada.
5. Cand pescuiti intr-un rau ce are un curent puternic, folositi un mincioc cu ochiuri mai dese, acestea opunand o mai mica rezistenta curentului, iar minciocul va fi mai usor de manevrat atunci cand incercati sa aduceti pestele la mal.
6. Experimentati! Pestii din raurile mult exploatate refuza adesea momeala obisnuita asa ca merita sa o modificati putin folosind condimente sau indulcitori sau chiar transformand-o intr-o pasta cu ajutorul mixurilor pentru boilies.
7. Majoritatea raurilor contin specimene mari de si acestia pot fi destul de usor de identificat asa ca folositi-va ochelarii polaroizi si inspectati putin zona inainte de nadire.
8. O varga mai lunga va va da un control mai bun asupra plutei. Incercati o varga de 7-8 m si veti vedea ca zona de pescuit va creste considerabil.
9. Cea mai buna perioada de pescuit pe un rau este imediat dupa furtuna sau dupa o inundatie. Asteptati pana cand apa revine la culoarea normala pentru ca atunci pestii isi vor parasi adaposturile si vor iesi in cautarea hranei.
10. Pastrati-va canepa si casterii acoperiti cu apa, altfel vor deveni flotabili si nefolositori.
11. Verificati adancimea si forma fundului apei nu doar in fata locului de pescuit. Pluta va fi purtata de curent asa ca cercetati cu atentie zonele din aval.
12. Nu lasati mereu ca momeala sa se deplaseze cu viteza curentului. De multe ori pestii prefera o momeala care se misca mai lent asa ca tensionati firul si incetiniti-i deplasarea.
13. Fiti siguri ca va naditi corect zona de pescuit. Aruncati nada in amonte la o distanta de mal egala cu lungimea vergii. Lansati in fata dumneavoastra si lasati momeala purtata de curent sa se aseze pe fundul apei. Cele mai multe trasaturi le veti avea la cativa metri in aval.
14. Daca vizati stiuca, cautati locurile bune pentru ambuscade acolo unde stiucile stau la panda. Ele se vor ascunde la marginea vegetatiei, in golfulete, sub barci sau poduri sau in zonele de confluenta a doua rauri.
15. Momiti mai multe locuri decat in cazul in care pescuiti in ape statatoare. Puteti momi un loc pentru pluta la distanta vergii folosite si un altul in apropierea malului opus, la fund.
16. Pentru rubesiana supralestati-va linia. Astfel, daca doriti sa retineti pluta in curent, aceasta va iesi normal din apa.
17. Pentru a va pastra linia flotanta o puteti unge cu putina grasime.
18. Cu toate ca se foloseste de foarte multa vreme, canepa fiarta este una dintre cele mai atractive . Va fi plasata toata odata pentru clean, mreana sau crap si cate putin si des pentru babusca.
19. Lasati o distanta mai mare intre dumneavoastra si ceilalti cand iesiti cu mai multi prieteni la pescuit. Astfel veti avea la dispozitie o zona suficienta din care sa va atrageti pestii in zona momita.
20. Prenaditi! Momind viitoarele locurile cu cateva seri inainte de partida de pescuit, veti fi sigur ca veti avea peste in fata!

Pescuitul crapului la suprafata apei

Una dintre metodele cele mai de succes de pescuit la , dar si cea mai putin folosita, este pescuitul la suprafata apei. Necesita putin echipament, timp redus si este de departe cel mai spectaculos mod de a prinde . Presupune camuflaj si maiestrie de vreme ce crapul si-a castigat renumele de peste destept.

Cauta locurile pe care alti pescari le evita din cauza vegetatiei abundente, a copacilor cazuti in apa sau a altor obstacole din apa. Din moment ce pescuiesti la suprafata, aceste lucruri nu creeaza aceleasi probleme ca in cazul pescuitului obisnuit, la fund si sunt exact locurile unde crapul se simte cel mai bine. Arunca cateva pelete plutitoare in unul sau mai multe astfel de locuri si aseaza-te linistit intr-un loc ce-ti permite sa fii cu ochii pe ele. De obicei nu dureaza mult pana ce crapul incepe sa-si arate interesul, dar nu te grabi sa lansezi. Lasa-l mai intai sa manance cateva pelete, apoi, daca nu par foarte increzatori, mai nadeste putin. Imediat ce nada a fost consumata si crapul incepe sa caute, poti lansa usor momeala. Nu lansa direct deasupra lor, ci undeva in apropiere.

Daca ai facut totul corect, nervii iti vor fi testati la maxim. Momentul cel mai incitant este acela in care silueta slab conturata a crapului se indreapta spre momeala. Daca vezi momeala, trebuie sa intepi imediat ce crapul inchide gura. Daca momeala nu este vizibila, trebuie sa astepti miscarea firului si atunci… inteapa!

In anii 50, cand in Anglia a inceput pescuitul la suprafata, painea a fost cea mai populara momeala, fie ca era sub forma de miez sau de coaja. Inca mai sunt multe locuri unde painea functioneaza, cu toate ca putini pescari o mai folosesc. Azi exista o mare varietate de momeli plutitoare (ce pot fi folosite) incepand de la cerealele folosite la micul dejun pana la hrana animala precum peletele pentru pastravi si biscuitii pentru caini sau pisici. Arunca o privire pe rafturile celui mai apropiat “pet shop”. Sunt zeci de feluri de biscuiti de diferite marimi, culori si arome. Majoritatea, daca nu chiar toate, vor “prinde” crap si doar experimentand le vei gasi pe cele mai bune pentru fiecare balta in parte.

Biscuitii se pot folosi in doua feluri: uscati sau inmuiati. Biscuitii uscati fara gauri vor fi perforati si legati de carlig. Se pot folosi pe carlig oricat de multi doriti. Altfel, ei pot fi inmuiati si intepati direct pe carlig. Inmuierea este cea mai simpla metoda de a le da diferite arome sau culori, facandu-i sa se deosebeasca de cei obisnuiti.

Intr-un recipient, la 200 ml apa se aduga 10-15 ml de aroma si colorantul dorit. Se pune intr-o punga de nailon 1 kg de biscuiti peste care se toarna amestecul de mai sus. Umpleti punga cu aer si agitati-o cateva minute pana cand lichidul se distribuie uniform. Lasati amestecul cel putin o ora pana cand veti obtine o momeala cu o textura elastica.

Zilele calde de vara sunt perfecte pentru pescuitul la suprafata. Deseori, vara se vede cum crapii se lasa usor purtati de curent in straturile superioare ale apei, in caldura soarelui. Daca se plimba, incearca sa le observi traseul. Se pare ca au un traseu pe care “patruleaza” de obicei, caz in care momeala pusa pe acest traseu are mult mai multe sanse de reusita decat cea aruncata inspre ei.

Daca stationeaza, incearca sa te folosesti de curent sau de vantul care ar putea duce momeala in vecinatatea lor. Acest lucru ii face, de departe, mai putin suspiciosi. Nu te descuraja daca sunt valurele si crapii nu se vad. Acestea pot fi cele mai bune conditii! Nadeste si lasa nada sa fie purtata in larg, spre malul opus. Deseori pestii incep sa se indeparteze, dar apoi urmaresc nada pana aproape de mal, loc unde putem avea clipe de neuitat. De-a lungul lunilor calduroase de vara pescuitul nocturn poate deveni foarte productiv.

Daca sunt pasari de apa nu pescuiti in zone pe care nu le puteti supraveghea. Nu riscati sa agatati vreo rata sau alta pasare in primele ore ale diminetii. Nu va fi distractiv pentru nici unul dintre voi!

Cam asta a fost! Sper ca am dat noi idei pescarilor de crap si ca cei care vor verifica cele mai sus scrise vor avea clipe de neuitat.

O momeala deloc de neglijat in pescuitul rapitorilor: pestele mort

Pestele marin mort este cea mai folosita momeala la pescuitul stiucii in Anglia. Cel mai frecvent se foloseste heringul, sardina, sprotul si macroul. Din randul pestilor de apa dulce cei mai recomandati sunt babusca, cleanul mic, bucati de anghila sau chiscar, puietul de pastrav si de stiuca.

Referitor la marime, cele mai bune momeli pentru stiuca sunt bucatile de macrou sau de sardina, intregi. In mod special, sardina este o momeala extraordinara, dar va trebui sa o inghetati inainte de lansare, altfel fiind foarte moale, se va rupe.

In general, majoritatea momelilor ce constau din pesti morti se folosesc mai usor daca sunt partial inghetate, acestea putand fi lansate la distante mai mari. Din acest motiv, o geanta frigorifica constituie un element esential din dotarea pescarului de stiuca. Cand inghetati pestii pentru momeala, faceti-o tinandu-i drept si impachetati-i in pungulite individuale. Deasemenea, daca doriti sa folositi bucati de peste ca momeala, taiati pestii inainte de a-i ingheta si impachetatile, la fel, in pungulite, fiecare peste separat. Sa tai un peste inghetat, intr-o dimineata racoroasa, pe malul apei, nu-i tocmai un lucru placut.

Dintre momelile ce provin din pesti de apa dulce, bucatile de anghila si chiscar sunt nemaipomenite. Anghila pare a fi cea mai buna momeala in apele in care se afla populatii de anghila. Chiscarul, ca momeala, constituie insa o enigma. Cu toate ca foarte putine au intalnit aceste creaturi, stiucile se dau in vant dupa ele.

Cand pescuiti la stiuca cu peste mort e vital sa aveti in dotare o gama variata de pesti. Nu putine sunt zilele cand, de exemplu, coada de macrou nu da rezultate, dar sardina aduce trasatura dupa trasatura.

Marimea momelii depinde de particularitatile modului de hranire a stiucii. Astfel, toamna tarziu, cand in mod natural stiuca se hraneste cu puietul crescut vara, momelile mari sunt adesea ignorate. In acest caz, o momeala prinzatoare s-ar putea dovedi sprotul.
De cativa ani, multi pescari isi “prelucreaza” momelile dandu-le diferite arome si culori, mai ales in lacurile in care curentii de suprafata pot imprastia mirosul pe suprafete intinse. Pentru a-I impregna, pestele va fi stropit cu ulei de peste sau cu alta aroma si va fi impachetat, individual, in pungi de plastic. In timpul congelarii aroma se va impregna in carnea pestelui.
Intotdeauna, inainte de lansare, mai aplicati o data aroma, cu pensula, pe momeala, asigurandu-va ca este suficient de aromata si ca are suprafata uleioasa. Momeala astfel pregatita, la contactul cu apa, va produce o pata uleioasa ce va ramane la suprafata apei, similara cu cea care se produce atunci cand stiuca striveste cu dintii un peste viu. In zilele calme, fara vant, daca vedeti astfel de pete pe suprafata apei, fiti siguri ca in preajma se afla o stiuca gata de atac.
Incercati sa va aromatizati momeala cu ulei de macrou sau anghila. Nu putine au fost cazurile in care s-a prins stiuca folosint ca momeala peste cu aroma de capsuni sau una iute. Desi suna complet aiurea, functioneaza!
Pestisorii de apa dulce, morti, precum boisteanul, obletele sau babusca mica sunt foarte atractivi pentru salau, biban, anghila, clean sau mreana, dar la fel de bine vor “functiona” si in cazul stiucii. Chiar si platica sau crapul regurgiteaza uneori, cand sunt prinsi, puiet de babusca.

In cazul pescuitului pe rau, boisteanul este momeala cea mai buna pentru clean, biban si mreana, mai ales primavara, imediat dupa ce boisteanul si-a depus icrele in apele mai putin adanci.
Cleanul din acumularile de apa este vorace si poate fi prins chiar si la bucatica de macrou. Un cubulet sau o feliuta de carne de macrou atasata la carlig (asemenea boilesurilor deoarece carnea tare a macroului poate impiedica inteparea) va poate genera satisfactii de neuitat.

Momeli uitate

Multe dintre clasicele momeli, din vremuri (nici macar!) foarte indepartate, au disparut din arsenalul pescarilor. Probabil ca majoritatea acestora erau populare datorita unor legende, magice uneori, sansele de reusita tinand mai mult de convingerea de care dadeau dovada pescarii care le foloseau. Totusi, parerea mea e ca multe dintre aceste si momeli si-ar avea locul chiar si in ziua de azi. Haideti sa le amintim pentru inceput pe clasicele clasicelor: graul, orzul, cus-cus-ul. Trebuie sa remarcam ca aceste momeli nu au disparut cu desavarsire, mai sunt pescari care le folosesc, dar mica statistica facuta la fata locului, pe malurile raurilor si a lacurilor din zona natala (si nu numai) arata ca numarul utilizatorilor acestora e tot mai mic.

Graul. Surprinzator este faptul ca acesta are o popularitate scazuta luand in considerare preturile, semnificativ ridicate, ale diferitelor nade “de firma” ce contin acest ingredient. Si toate acestea stiut fiind ca valoarea graului din compozitie poate reprezenta doar cateva procente din valoarea totala. Conditia reusitei, atunci cand folosesti aceasta nada, este acordarea timpului necesar prepararii acesteia. Achizitionarea materiei prime merita sa fie facuta in cantitati mari daca gasim boabe de grau mari si frumoase, aceasta achizitie nu implica un cost urias putand fi, totodata, depozitat pe o perioada lunga de timp. O partida de pescuit necesita prepararea a 500g de boabe de grau. Primul pas este curatarea cerealelor, prin clatiri repetate si lasarea lor peste noapte in apa rece. Apa in care a stat graul peste noapte va fi apa in care le vom fierbe, adaugarea unei linguri de zahar sau miere de salcam, inainte de fierbere, va avea un efect pozitiv asupra momelii. Dupa ce apa da in clocot, opriti focul si acoperiti vasul o jumatate de ora. În acest timp boabele vor crapa si miezul alb va deveni vizibil. O fierbere mai indelungata va inmuia boabele care vor fi bune numai pentru nadit nu si pentru carlig. Dupa ce indepartati apa folosita la fierbere, clatiti-le cu apa rece pentru a impiedica lipirea boabelor intre ele.

“Fast Food”-ul pestilor poate fi preparat in conditiile in care nu aveti timpul necesar pentru pasii de mai sus, prietenii asteptandu-va la poarta, claxonand, gata de drum. Puneti intr-un termos boabe de grau curatate de gunoaie si adaugati apa clocotita. Vor trece 10-12 ore pana cand veti obtine acelasi efect.
Arpacasul. Pasii de urmat sunt identici cu cei descrisi la prepararea boabelor de grau. Secretul arpacasului, pentru ca mereu exista un secret, constand in fierbere. Puteti folosi lapte in locul apei la fierberea boabelor obtinand astfel o momeala irezistibila pentru pescuitul scobarului si a babustii.
Cus-cus-ul. Tarhonul fiert este pasta cea mai indragita de catre scobar, dar se afla si in top-ul momelilor pentru majoritatea albiturilor. Metoda de preparare e foarte simpla, dupa fierberea pana la taria dorita, indepartati apa folosita la fierbere si adaugati putin ulei de floarea soarelui pentru evitarea formarii de bulgari.
Momelile amintite mai sus au o caracteristica foarte importanta: satura foarte repede cardurile, fiind deci strict interzisa supramomirea cu acestea. Pentru inceput aruncati doi-trei pumni de nada. Nu trebuie sa va grabiti, deseori efectul nu apare in cateva minute. În cazul in care pescuti in ape curgatoare trebuie sa acordati o mare importanta momirii exacte, curentul si adancimea apei putand genera uneori surprize ce contrazic legile fizicii. Dupa ce cardul a ajuns in zona nadita si capturile incep sa apara intr-un ritm relativ constant nu mai naditi. Nadirea se va repeta doar in cazul in care trasaturile se raresc vizibil. Boabele pot fi folosite ca momeala de carlig individual sau in combinatii ale acestora. Carligul de marimea 14 este cel mai indicat in cazul in care folositi boabe de grau, orz sau cus-cus. Daca pestii din zona sunt mai mari puteti pune 2-3 boabe in carlig, dar nu schimbati carligul cu unul de marime 10-12. Momeala vie nu trebuie uitata nici in cazul folosirii momelilor clasice. Sandwich-urile obtinute in combinatia unui viermusi sau pinky cu o boaba de grau sunt deseori irezistibile si dau rezultate mai bune decat folosirea graului sau a viermusului separat. Desi nu exista reclame sub apa, o portie de grau, preparata cu metoda rapida “termos” si un viermus delicios fac ca Big Mac-ul oferit scobarilor sa aiba un Mac-efect irezistibil.
Concluzia finala ar fi urmatoarea: nu uitati de momelile clasice. Uneori arsenalul oferit de magazinele specializate si graba continua face ca momelile ieftine, dar utile, sa ramana doar amintiri desi, credeti-ma, nu-si merita soarta.